Maranata

Domnul nostru vine

 

                         Porunca 9 si 10

Porunca 9    “Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau” adica sa nu minti!

-minciuna conform dictionarului  roman: “afirmatie prin care se denatureaza adevarul avand ca scop inselarea cuiva”

Cum stam cu minciuna?

Ne nastem cu tendinta de a mintii, chiar si copilasii de doar 2-3 ani, cand sunt intrebati despre un adevar, cu durere observam ca ne mint in fata.  ”Iata ca sunt nascut in nelegiuire si in pacat m-a zamislit mama mea” Ps.51:5

Conform unei statistici facute pe un esalon de o mie de oameni,  noua din  zece oameni recunosc ca mint fara nici o retinere!

De ce mint oamenii?

1 Pentru ca doresc sa castige.

Am fost surprins sa observ intr-un magazin de imbracaminte destul de renumit, sub eticheta care confirma reducerea acelei haine, era lasata din greseala probabil, eticheta originara cu acelasi pret ca si cel care confirma reducerea. Deci nici o reducere.  Sa nu mai amintim de parcurile auto, unde interesant ca nu gasesti aproape nici o masina care sa depaseasca o suta de mii de km. Insa toate aceste inselaciuni se fac  doar din dorinta de a castiga cat mai mult. Minciuna invelita in staniol. “De aceea gasesc drepte toate poruncile Tale, si urasc orice cale a minciunii” Ps.119:128

2 Pentru ca doresc sa-si scape pielea.

“Buzele mincinoase ii sunt urate Domnului, dar cei ce lucreaza cu adevar ii sunt placuti” Pv.12:22

Dar sa nu uitam cine este tatal minciunii. “Voi aveti de tata pe diavolul, si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. El de la inceput a fost ucigas, si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Oridecateori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si tatal minciunii” Ioan8:44

In cele mai multe cazuri, intr-un oarecare conflict,  oamenii nu recunosc ca mintesc atunci cand sunt cercetati mai cu deamanuntul, ci dimpotriva,  pentru a iesi cu basma curata ei contraataca. Dar intr-o zi fiecare vom sta fata in fata cu Dumnezeu pentru a da socoteala de  orice cuvant nefolositor iesit din gura noastra.

3 Pentru ca le  este frica – minciuna genereaza frica

“Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, si cel ce spune minciuni nu va scapa” Pv.19:5

4 Pentru a crea o imagine falsa in fata altora despre ei

Dorinta omului pervertit din totdeauna, a fost de a truca imaginea sa, de a se prezenta drept altul prin comportamentul sau purtarea sa, de ai impresiona pe cei din jur. Insa Dumnezeu condamna viata duplicitara, fatarnicia sau purtatul mascilor.  Mat.6:2 /Mat.6:5/ Mat.6:16/ Mat23:27

Mincinosii ascund realitatea launtrica, goliciunea, complexele, frica, dar Dumnezeu  ne cere sa dam jos masca .”Doamne cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel Sfant? Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune Adevarul din inima.” Ps.15:1,2

Unica solutie pentru a putea fi eliberat de minciuna, de chinul de a purta masca in fiecare zi este sa alegi Adevarul. “Isus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si viata” Ioan.14:6

As vrea sa amintesc doua voci, doua minciuni de care se foloseste diavolul.

Prima minciuna grosolana care o aduce diavolul in mintea multora este: “nu mai esti bun de nimic, nu mai poti sa fi iertat, esti un rebut” insa Pavel prin Cuvantul Domnului spune altceva. “Pot totul in Hristos care ma intareste”

Si a doua mare minciuna este ca “tu te poti salva prin ceea ce faci, prin eforturile tale” “Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Dumnezeu” Ef.2:8,9

 

Porunca 10     “Sa nu poftesti”

Exista in fiecare fiinta un instinct puternic de a poseda cat mai multe lucruri.

Traducerea in ebraica  hamad - folosit in sens negativ,  atractie puternica, iar din traducerea greaca epituneo - a obtine ce ti-ai propus cu eforturi disperate.

Porunca 10 are de a face cu ceva ce nu se vede,  spre deosebire de celelalte porunci.

Haideti sa privim la consecintele poftei, a lacomiei.

1 Pofta, lacomia afecteaza relatia ta cu semenii tai

“Dupa o bucata de vreme, Cain a adus Domnului o jertfa de mancare din roadele pamantului. Abel a adus si el o jertfa de mancare din oile intai nascute ale turmei lui si din grasimea lor. Dumnezeu a privit cu placere inspre Abel si spre jertfa lui, dar spre Cain si spre jertfa lui n-a privit cu placere. Cain s-a maniat foarte tare si i s-a posomorat fata” Gen.4:3-5

Dumnezeu s-a bucurat de Abel, datorita faptului ca a ales sa aduca Domnului o jertfa pretioasa, tot ce era mai bun si mai frumos, spre deosebire de zgarcitul sau frate Cain, care a adus o jertfa mai putin pretioasa, ceva ce l-a costat mai putin.  Observam cum se naste un conflict intre cei doi frati, conflict determinat de zgarcenia si lacomia lui Cain.  Ura, gelozia, invidia si rautatea l-au inpins pe Cain sa-si ucida fratele.

Foarte multi oameni ai secolului 21  isi masoara succesul cu vecinul si nu in functie de capacitatile si posibilitatile pe care le au, iar acest lucru aduce invidie, ura si gelozie in raport cu ceilalti.

2 Pofta, lacomia distruge relatia ta cu Dumnezeu

Cand poftim ce are altul, il acuzam pe Dumnezeu, il jignim,  il desconsideram, ii reprosam ca noua nu ne-a dat ceea ce noi practic am meritat. Si bineinteles ca nu ne oprim aici,  si pornim la atac cu propriile noastre eforturi, ca sa ne facem dreptate.

Si bineinteles ca diavolul nu doarme si incepe sa atace  mintea omului. Spre exemplu: “vezi cum merge el in vacanta? si tu ai dreptul sa te duci”. Diavolul iti va aduce ganduri care sa provoace nemultumire. “Oare a zis Dumnezeu cu adevarat sa nu mancati din toti pomii din gradina?...Atunci sarpele a zis femeii: Hotarat ca nu veti murii. Dar Dumnezeu stie ca in ziua cand veti manca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul”

Cum se naste pofta?  

 In primul rand vine “ispita” , care nu ne afecteaza daca o respingem imediat. In al doilea rand “suntem atrasi de pofta” adica se face cuib in noi.  In al treilea rand si in final vine obsedarea, pacatul  care aduce moartea.  Apostolul Pavel ii recomanda lui Timotei sa fuga de poftele tineretii. “Fugi de poftele tineretii si urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea impreuna cu cei ce-l cauta pe Domnul dintr-o inima curata”2Tim.2:22. Dar mai mult decat ata Domnul Isus ne sfatuieste sa taiem sursa pacatului. “Daca mana ta cea dreapta te face sa cazi in pacat, taie-o si leapad-o da la tine, caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale, si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena.” Mat.5:30

Trei intrebari care ne ajuta sa ne cunoastem pozitia fata de pacatul lacomiei, a poftei.

1 Cat esti de preocupat, cat de mult te chinuie actiunile tale, exista in interiorul tau dorinta de afirmare? “Nu te chinui sa te imbogatesti, nu-ti pune priceperea in aceasta” Pv.23:4

A avea nu e pacat, dar cand furi din timpul familiei si a lui Dumnezeu atunci e pacat.

2 Cum iti sunt relatiile cu cei apropiati? Conflict sau intelegere , pace sau razboi? “De unde vin luptele si certurile intre voi? Nu vin oare din poftele voastre, cari se lupta in madularele voastre?” Iac.4:1

3 Te compari cu altii  sau esti  multumit cu ce ai?  “Cine iubeste argintul, nu se satura niciodata de argint, si cine iubeste bogatia multa, nu trage folos din ea. Si aceasta este o desertaciune” Ecl.5:10

Daca te-ai gasit  ingropat in pacatul poftei, al lacomiei atunci cateva solutii practice pentru a iesi din criza.

1  Nu te mai compara cu altii, tu esti unicat. “Negresit nu avem indrazneala sa ne punem alaturi sau in randul unora din aceia cari se lauda singuri” 2Cor.10:12

2 Bucurate cu ceea ce ai, multumeste-i lui Dumnezeu pentru sanatate, familie, invata sa fi multumitor. “Stiu sa traiesc smerit, si stiu sa traiesc in belsug. In totul si pretutindeni m-am deprins(adica m-am educat) sa fiu satul si flamand, sa fiu in belsug si sa fiu in lipsa. Pot totul in Hristos care ma intareste” Fil.4:12,13

3 Fi darnic, sa nu uitam ca darnicia este opusul lacomiei. “Sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care insusi a zis: Este mai ferice sa dai decat sa primesti” Fap.20:35

Sa urmarin asadar in final, cuvintele inteleptului Solomon.

“Am hotarat in inima mea sa-mi veselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va carmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie pana voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor sub ceruri, in tot timpul vietii lor. Am facut lucruri mari, mi-am zidit case, mi-am sadit vii, mi-am facut gradini si livezi de pomi, si am sadit in ele tot felul de pomi roditori. Mi-am facut iazuri, ca sa ud dumbrava unde cresc copacii. Am cumparat robi si roabe, si am avut copii de casa, am avut cirezi de boi si turme de oi, mai mult decat toti cei ce fusesera inainte de mine in Ierusalim. Mi-am strans argint si aur, si bogatii ca de imparati si tari. Mi-am adus cantareti si cantarete, si desfatarea fiilor oamenilor, o multime de femei. Am ajuns mare, mai mare decat toti cei ce erau inaintea mea in Ierusalim. Mi-am pastrat chiar intelepciunea. Tot ce mi-au poftit ochii le-am dat, nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lasat-o sa se bucure de toata truda mea, si aceasta mi-a fost partea din toata ostenelea mea. Apoi cand m-am uitat cu bagare de seama la toate lucrarile pe cari le facusem cu mainile mele, si la truda cu care le facusem, am vazut ca in toate este numai desertaciune si goana dupa vant, si ca nu este nimic trainic sub soare” Ecl.2:3-11

 

 

Daniel Corjuc  Maranata Udine    15.07.2011